Absolvenții noștri, din promoția anului 2016 și din cele anterioare, vor începe în scurt timp cursurile universitare și le urăm mult succes. Suntem convinși că se vor face remarcați în domeniile pentru care se pregătesc sau activează deja și îi așteptăm cu mare drag să revină printre noi pentru a ne împărtăși din experiențele noi pe care le trăiesc, precum colega lor Ana Trufășilă, alumna Lauder-Reut 2015.
Dragă Ana, cum a fost pentru tine primul an academic? Cum te-ai acomodat cu sistemul de învățământ din Anglia?
A fost diferit din multe puncte de vedere, față de ceea ce am făcut înainte și față de cum mă așteptam să fie. Este dificil (dar dacă era ușor, studia chimie toată lumea!), am foarte mult de învățat, dar îmi place nespus ce studiez, așadar sunt fericită.
Am avut un program diferit față de liceu - aproximativ 20 de ore de curs și laboratoare pe săptămână, iar pentru studiul individual încă 20, ceea ce înseamnă că eu eram responsabilă de cum îmi organizez mare parte din timp. A fost destul de greu să îmi structurez timpul la început, pentru că nu eram obișnuită cu așa ceva - fiind la școală aproape toată ziua, nu trebuia să îmi fac griji că nu știu câte ore pe zi mai trebuie să învăț sau cum să îmi planific săptămâna. La universitate se consideră că 40 de ore pe săptămână sunt suficiente pentru a învăța tot materialul de la cursuri, dar depinde foarte mult de fiecare student. În timp, totul devine mai ușor - am înțeles și cum trebuie să învăț și mi-am dat seama și de cât de mult timp am nevoie.
A fost prima oară când am plecat de acasă pentru mai mult de o lună. Fiind la început de drum, iar trimestrele sunt foarte scurte, am venit acasă o dată la două luni… și am stat câte o lună, pentru că avem vacanțe lungi - ceea ce este bine și rău deopotrivă: îmi place că pot să vin acasă atât de des, dar chiar și așa, săptămânile din timpul anului, toate, chiar și când sunt acasă, sunt foarte aglomerate. Avem foarte mult de învățat într-un timp limitat - anul universitar are 30 de săptămâni, dar cursuri sunt numai în 20, iar examenele le avem după aproximativ 24 de săptămâni cu predare.
Nu mi-a luat foarte mult să mă acomodez cu locul și, mai ales, cu oamenii: deși mi s-au părut foarte diferiți și, poate, nu la fel de deschiși cum suntem noi, mi-am făcut prieteni din prima zi. Am locuit în colegiu și am avut o colegă de cameră, Mim (Miriam), cu care m-am împăcat foarte bine din prima zi (mai ales pentru că a trebuit să ne chinuim împreună să închidem un geam, pentru că niciuna dintre noi nu avea destulă forță). Anul viitor o să locuiesc cu cinci englezoaice (4 studente la chimie, 2 la antropologie) într-o casă în Durham.
Cum este viața de student la Durham? Ce poți spune despre Universitatea din Durham?
Sunt mândră să fiu studentă la Durham, pentru că este una dintre cele mai bune universități din Anglia și din lume (tocmai de aceea am și ales-o – anul acesta este pe locul 61 în lume (QS) și crește în fiecare an, iar în Anglia este mereu în primele 3 universități pe chimie). Este o universitate destul de mică, cu aproximativ 17000 de studenți (UG&PG), se intră foarte greu, iar nivelul este foarte ridicat, dar merită efortul – facem lucrurile cum trebuie.
Universitatea este împărțită în colegii (un colegiu este o comunitate mai mică de studenți), iar eu fac parte din St. Cuthbert’s Society. În fiecare colegiu există diverse societăți (fotografie, teatru, cor etc.) și sporturi (înot, rugby, lacrosse, frisbee etc.). Existența colegiilor este unul dintre marile avantaje ale universității Durham, pentru că toată lumea are posibilitatea să-și facă prieteni: în primul an, toți mâncăm în același loc, locuim în diverse case care aparțin colegiului. Mai mult de atât, oricine poate practica un sport la nivelul colegiului (nu este la fel de competitiv ca în echipa universitară, dar avem competiții între colegii), față de majoritatea universităților din UK, unde trebuie să fii foarte bun ca să faci parte din echipa universitară (și la Durham este competiție foarte mare, dar principalul scop este să facem sport – Durham a fost numită ,,Sports University of the Year 2015” în UK).
Care sunt provocările cele mai mari pentru un elev român ajuns să studieze în străinătate/ în Anglia?
Suntem mai bine pregătiți la matematică și la informatică decât mulți studenți din alte țări, dar sunt și materii la care alții studiază mai mult decât noi. Spre exemplu, în Anglia se parcurg numai trei (uneori 4) discipline în ultimii ani de liceu, așa că pot ajunge să învețe unele lucruri mult mai bine. Tocmai de aceea, primul an de universitate este structurat în așa fel încât toți studenții să ajungă la același nivel (iar la multe universități nici nu contează rezultatul de la finalul primului an de studiu).
Dar… studiatul într-o altă țară nu este pentru toată lumea - nu este ușor să pleci de acasă. Părinții nu mai sunt mereu acolo când avem nevoie de ceva și trebuie să ne descurcăm singuri, ajungem într-o țară necunoscută și trebuie să avem grijă de noi. Pentru mine nu a fost o problemă, poate și pentru că tranziția a fost destul de ușoară – de când am ajuns acolo mi-am făcut prieteni, am avut un îndrumător în colegiu, avem o “familie” în colegiu (doi studenți la chimie din alți ani care ne sunt “părinți” și care ne îndrumă, un frate și o soră, unchi, bunici??). Toți oamenii din colegiu sunt prietenoși și ne ajută să ne acomodăm, dar nu ține totul numai de ei - sunt și oameni care ajung acolo și își dau seama (prea târziu) că nu pot să reziste și e normal, fiecare om este diferit.
Care este cea mai interesantă/ memorabilă experiență pe care ai trăit-o în acest an academic? Ce ai învățat din această experiență?
Iată o întrebare grea pentru mine! Cred că are legătură cu faptul că am plecat de acasă – a trebuit să devin mai responsabilă și să iau multe decizii de una singură.
Cum te-a ajutat timpul petrecut în Complexul Educațional Lauder-Reut să ajungi la această universitate? Ce discipline studiate și ce competențe dobândite în anii de liceu petrecuți la Complexul Educațional Lauder-Reut ți-au folosit în viața de studentă?
Am avut parte de profesori extraordinari, de la care am învățat mereu. Nu vorbesc numai despre “carte”, vorbesc despre prietenie, competiție, caracter, ambiție… La Lauder ne dorim mereu să fim mai buni. Tot ce am facut în liceu m-a ajutat - toate MUN-urile la care am participat, am fost la Cannes Lions de două ori, am făcut cursuri de media, marketing, diplomație, public speaking – totul mi-a fost de folos, chiar dacă studiez chimie… Normal, cineva ar putea crede că cele mai importante au fost chimia, matematica, fizica și biologia, dar la fel de importante au fost și celelalte, poate chiar mai importante, pentru că mi-au deschis mintea și m-au ajutat să gândesc “outside the box.“
Ce amintire îți este cea mai dragă din anii tăi de elevă a Complexului Educațional Lauder-Reut?
Luna Park! Cele mai frumoase momente de la școală – nu pentru că nu făceam ore (ha!), ci pentru că se vede că toți suntem prieteni (deși ne certam de multe ori până reușeam să alegem o stație, să organizăm tot… și cum să facem să plecăm înainte să fie nevoie să facem curățenie la finalul zilei…). Toată lumea era în același loc, toți alergam prin școală și prin curte… și se vedea că suntem fericiți. Dar nu acesta este neapărat ce îmi aduce aminte de școală – cel mai mult mă gândesc la oamenii de acolo. Vin mereu cu drag la Lauder, pentru că știu că o sa găsesc pe cineva care zâmbește – așa a fost dintotdeauna și sper să rămână așa mereu.
Dă-le un sfat colegilor tăi mai tineri, din Complexul Educațional Lauder-Reut.
Cel mai important este să nu spuneți niciodată “Nu!”. Chiar dacă poate acum nu vă place ideea de public speaking, este cel mai bun moment să exersați și să deveniți mai buni. Același principiu se aplică peste tot – dacă pare greu, în general, este o idee bună… chiar dacă este posibil să vă chinuiți puțin, în final fiecare lucru învățat este un plus. Tot ce faceți în liceu (… și în viață), faceți pentru voi. Fiți deschiși și ambițioși… și prietenoși. Fiți oameni buni.
Care sunt planurile tale de viitor?
Momentan sunt înscrisă într-un program de 4 ani (MChem), iar după ce termin îmi doresc să intru în cercetare. Încă nu știu în ce direcție, pentru că îmi plac foarte multe părți din chimie. Până la finalul anului voi avea o idee mai clară asupra direcției în care mă îndrept. Sunt bucuroasă că am devenit Brand Ambassador pentru compania farmaceutică GsK, urmând să promovez această companie în campusul universității – simt că va fi o experiență utilă și interesantă.
Dragii noștri absolvenți, mult succes și gândurile noastre bune să vă însoțească mereu!