În fiecare an, la 9 octombrie, elevii Liceului Laude-Reut participa la ceremoniile organizate de către Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel (INSHR-EW) pentru a omagia victimele Holocaustului din România.
Data de 9 octombrie a fost aleasă ca Zi Națională de Comemorare a Holocaustului la propunerea Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, condusă de laureatul premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel, și a Federației Comunităților Evreiești din România, deoarece în această zi, în 1941, a început deportarea evreilor din Bucovina în Transnistria. Prima Zi Națională de Comemorare a Holocaustului a fost ținută în 2004.
Elevii Laude-Reut, însoțiți de președintele Complexului Educațional Laude-Reut, Tova Ben Nun-Cherbis și de profesori au depus o coroană de flori la Memorialul Holocaustului. Aceștia s-au aflat alături E.S David Saranga - Ambasadorul Israelului la București, E.S Hans Klemm - Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la București, Andrew Noble - Ambasador al Marii Britanii în România, consilierul prezidențial Adrian Muraru, ministrul afacerilor externe Ramona Mănescu, președintele Camerei Deputaților Ion-Marcel Ciolacu, deputații Silviu Vexler, Daniel Vasile, Petre-Florin Manole, Cătălin Manea, Președintele Federației Comunităților Evreiești din România Dr. Aurel Vainer, Preşedintele Comunităţii Evreilor din Bucureşti Paul Schwartz, Președintele Forumului B’nai B’rith Jose Iacobescu, precum și alți reprezentanți ai Președinției, Camerei Deputaților, Guvernului, ai Corpului Diplomatic, ai comunității evreiești și a altor distinși participanți din cadrul societății civile și supraviețuitori ai tragediei.
Ambasadorul Israelului la București, E.S. David Saranga, într-o cuvântare emoționantă a evocat amintirea a sute de mii de evrei uciși sau obligați să părăsească țara în timpul exterminărilor naziste. Înainte de-al 2-lea Război Mondial, în România existau în jur de 800.000 de evrei, dintre care, 400.000 au fost uciși. Am ales să vă spun acum o poveste și nu doar numere, pentru că memoria este vie doar atunci când cineva o transformă într-un lucru relevant pentru sine.
Pe 9 octombrie 1941, Ida Goldiș a fost deportată din ghetoul din Chișînău în Transnistria, împreună cu fiul ei, Vili, și cu sora ei mai mică, Doba. Soțul ei, Yosef, se afla într-un batalion de muncă al armatei române.
Ida, Vili și Doba au fost forțați să călătorească pe jos alături de restul evreilor deportați din ghetou. La începutul anului 1942 copilul a murit de frig, iar mama să, din cauza suferinței imense, s-a sinucis. Ida avea 24 de ani când a murit, iar Vili avea doar 3 ani.
Ida a reușit să îi trimită din ghetou o ultimă scrisoare surorii ei, Clara, aflată împreună cu părinții lor în România. Clara și Doba au supraviețuit Holocaustului. Ulterior, au imigrat în Israel și au păstrat scrisoarea. Scrisă în limba română, scrisoarea a fost donată către Yad Vashem, Memorialul Victimelor Holocaustului din Israel.
O să vă citesc acum câteva rânduri:
” …te rog să nu citești mamei adevărul pentru că e groaznic… Surioară scumpă, de câteva zile planează asupra capetelor noastre o primejdie grozavă.
Singurul lucru pe care îl regret este că copilul nu o să vă mai vadă poate vreodată. Sufăr enorm, aveam așa o speranță că am să vă revăd și acum am pierdut totul. Odată, numai odată, să vă mai fi văzut. Și apoi putea să se întîmple de o mie de ori mai rău.”
Comemorarea vine în contextul în care marți, 8 octombrie, la Palatul Cotroceni, președintele Klaus Iohannis a semnat Decretul de înființare a Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, care are că scop prezentarea şi promovarea istoriei culturii şi tradiţiilor comunităţii evreieşti din România, protejarea victimelor Holocaustului şi combaterea antisemitismului, ce va avea sediul în Calea Victoriei nr. 218. Legea mai sus menționată este foarte importantă în confruntarea acestei tragedii din istoria recentă a României.
Un alt exemplu este adoptarea definiției de lucru a antisemitismului la București, în mai 2016, de către Alianța Internațională pentru Memoria Holocuastului condusă de către domnul Mihnea Constantinescu. Cu tristețe ne amintim că peste doar o săptămână se împlinește un an de la dispariția sa.
